Data: 03.04.2025
Starea Terenului: La fel
Temperatura: Izmene la alegere
Spectatori: Delir, fumigene, coregrafie
Echipa 1: Mișu, Sorin, Tibi, Dragoș, Rareș C, Alin, Ovidiu
Echipa 2: Lorin, Flaviu, Americanu, Tudor, Doru, Ovi, Rareș
Lorin și Sorin: Câte un Gol Fantastic Fiecare
🩹 Mihai și Corci- Accidentați
🕵️♂️Răzvan – tot acolo unde probabil e și în seara asta.
🌍Călin – Peste Tot
🔥Alinfinu – dorit din nou ca titular de Echipa 1
⚽Andrei – prea bun
Un meci echilibrat, dar nu cum zic comentatorii pe Digi. A fost genul de echilibru în care ambele echipe s-au întrecut în ratări, gafe și pase care n-aveau nicio treabă cu fotbalul. Practic, un fel de dans sincronizat al neputinței – frumos de privit dacă îți plac comediile.
Organizarea? Impecabilă… în sensul în care a imitat perfect traficul din Cluj la orele de vârf: haos, nervi, claxoane și oameni care n-au idee cum au ajuns unde sunt. Nu știi de ce e blocată o stradă, vezi un jucător ieșind dintr-o intersecție de picioare și coate, altul parcat pe banda de fund, și mereu există cineva care stă pe loc fără motiv aparent – poate meditează.
Scorul spune totul: 1-1. N-am mai văzut un scor atât de anemic din august 2022, când mingea era atât de plictisită încât a cerut singură schimbare.
Marcatorii? Sorin și Lorin – pare un duo comic de pe TikTok, dar azi au fost oameni serioși. Cei de la Yuhu Bets au pus o cotă de 145 pe faptul că amândoi vor marca în același meci. Adică mai aveai șanse să câștigi la Loto, pe bune.
Echipa 1 a deschis scorul cu un moment de magie amestecată cu absurd. Tibi, care părea că pierde trenul spre Ocna Mureș (metaforic, dar și literal), a alergat ca în filmele cu Jason Bourne, doar ca să fie încolțit într-o cabină telefonică – da, încă există! – de niște apărători care au confundat meciul cu un jaf de buzunare. Nu i-au luat mingea, dar s-au străduit serios să-i ia portofelul și punctele de loialitate.
Tibi, cu o mișcare demnă de Matrix combinat cu Teleenciclopedia, a scos mingea din cabina telefonică in extremis. Mingea a ajuns la Sorin, care s-a teleportat în careu ca un ninja pe care nu l-a văzut nimeni până nu a fost prea târziu. A înțepat mingea cu precizia unui lunetist român în concediu prin Premier League și a făcut 1-0.
Egalarea s-a lăsat așteptată – gen: stai la coadă la ANAF și când crezi că intri, se schimbă tura. Dar într-un final, Lorin, care de obicei nu urcă în atac nici dacă e lift, a primit o pasă incomodă, dar a scos din buzunar un dribling neașteptat (probabil nici el nu știa că poate) și a trimis mingea în plasa laterală cu un efect de ocolire care a păcălit portarul, camera TV și trei pescăruși care zburau prin zonă.
S-a făcut 1-1. Toți au oftat – unii de ușurare, alții de nervi.
Meciul a continuat cu ocazii de ambele părți, deși ocaziile sunau mai mult a “mamă ce aproape am fost, dar n-am fost”. Niciuna dintre echipe n-a vrut cu adevărat victoria – păreau mai interesați să nu piardă decât să câștige. Ca la o ceartă în cuplu: „Hai să ne împăcăm, dar n-am fost eu de vină.”
Egalul? Cel mai bun rezultat posibil. A ieșit toată lumea bine: nimeni n-a pierdut, nimeni n-a câștigat.